Pui întreg cu rozmarin şi lămâie

Ce e mişto la puiul ăsta pe lângă el în persoană este că pune osul la treabă şi dă un copănel de ajutor la făcutul garniturii. Întâi de toate, să nu te sperie lămâia din titlu! Mă jur că nu e fandaxie, ci pur şi simplu merge foarte bine cu puiul în general şi, însoţită de anumite condimente (ca picantul peri-peri) ea merge până şi cu porc. Fii sigur că nu vei găsi pe blogul nostru dulceaţă pe carne sau te miri ce fructe numite în popor "nebunele" ori, mai pe româneşte, snobisme. Dar, revenind la puiul nostru, merită să adaug că rezultatul final este spectaculos de-ţi lasă gura apă.

Tapenade: ceva bun de uns pe câine

Acum câţiva ani, cineva mi-a pus o întrebare la care nici acuma nu am reuşit să răspund: ce alte cuvinte mai rimează cu "pâine" afară de "mâine" şi de "câine"? Şi afară, bineînţeles, de sofisme ca "poimâine", "răspoimâine" şi "răspoicâine". Cum nu am fost în stare să găsesc nimic corespunzător, tot bătându-mi eu capul am ajuns, cu vremea, să echivalez cele trei cuvinte, pentru că formau în capul meu aceeaşi problemă. Aşa m-am trezit vorbind - întâi în glumă apoi, vai, în serios ! - "Taie-mi şi mie o felie de câine!" sau "E pâine de rasă?" ori "Atenţie, mâine rău!" Acum că şi tu vei avea, începând de azi, această problemă, să trecem liniştiţi la reţeta de tapenade care, ca şi mult prea familiara zacuscă, reprezintă o formă de aperitiv de uns pe câine, doar că mult mai simplu de făcut şi incomparabil mai bună. (Bine, cine a stat vreodată în cămin ştie că zacusca nu-i un aperitiv, ci o masă festivă. Dar asta e etimologia, pentru că în rusă закуска însemnă aperitiv. Probabil aperitiv la vodkă). Dar că veni vorba de etimologie, tapenade desemnează, la origine, o pastă de măsline cu anchois şi capere. Încet, încet, termenul s-a extins şi la alte combunaţii cu pastă de măsline şi multe alte chestii, până când măslinele au căzut în dizgraţie şi, după trei avertismente scrise, au fost eliminate, ca în cazul celei de-a treia reţete pe care ţi-o propunem azi.

Pentru diversificare, deci, îţi propunem trei feluri de tapenade: cu anghinare, cu roşii uscate şi cu ardei copţi. Noi am votat-o pe primul loc pe cea cu ardei copţi, dar merită servite toate trei concomitent, întrucât comparaţia pune în valoare gustul fiecăreia.

Cel mai frumos mesaj de Anul Nou

Azi am primit feedback de la cineva care a citit blogul şi a gătit reţeta noastră de inspiraţie siciliană cu somon "cacipudata" care apare în prima postare de pe blog, sub titlul de Pomana peştelui.

E cel mai frumos mesaj de Anul Nou. Cu atât mai mult cu cât ştiu că vine de la cineva (persoană importantă, fapt pentru care nu-i dau numele) care a făcut această experienţă culinară în spiritul pe care l-am propus în articolul de pe Cafe Gradiva numit Psihanaliza şi masa de revelion.

Un an nou delicios!

Supă de roşii coapte cu ardei copţi şi feta

Supa de roşii clasică e bună dar - să fim cinstiţi! - este un fel de Bloody Mary fără vodkă. În cele ce urmează îţi prezentăm o reţetă proprie ce pune cap la cap câteva lucruri care ne-au plăcut la o anumită supă care se mânca demult la Waterloo cu ideea de a coace roşiile înainte preluată dintr-o carte de-a lui Ainsley Harriott. Rezultatul la care am ajuns depăşeşte şi aşteptările, şi reţetele menţionate. Sincer, acum când vreau să îi descriu puţin gustul, am început să salivez ca potaia lui Pavlov la bec. Aşa că renunţ la descrieri şi te las să te convingi singur.

Pui cu tarhon şi Martini

Nu-ncape îndoială că toţi proprietarii de restaurante din ţară fac parte din Liga pentru Compromiterea Pieptului de Pui, sau - cu un termen mai prietenos - LCPP. Unica lor plăcere e neplăcerea ta. În acest scop gătesc pieptul de pui în aşa fel încât nici maidanezii bolnavi nu-l mănâncă, nici dac-ar fi să-i baţi. Bine, "gătesc" e prea mult zis, căci tot ce fac e să-l arunce pe grătar şi să ţi-l pună-n farfurie când atinge consistenţa cartonului presat. Ba chiar unele resaturante de prin Centrul Vechi şi de pe litoral au introdus în meniu Pieptul de pui ecologic, constând în talpă de adidas încălzită în maşina de spălat vase la 60 de grade Celsius.

Noi ne propunem să restabilim onoarea pieptului de pui cu o reţetă care dovedeşte că el nu-i exclusiv o mâncare pentru genul de pisi aflată într-o perpetuă cură de slăbire. Din contră, pieptul de pui poate să fie fraged, suculent şi merge foarte bine cu un sos aromat cu tarhon şi Martini.

Crăciun la botul calului

Dacă vrei să ştii cine ţi-a tăiat netul în Ajunul Crăciunului, răspunsul este "Io, Mihai Voievod, Biruitorul de Mititei!"

Pentru asta s-a inventat brânza de capră!

Ideea asta - trebuie să recunosc - ne-a venit de la colindătorii care umblă aiurea cu capra-n tramvai să sperie babele şi să-ţi distragă atenţia cât timp te fac la buzunare. Este, de fapt,  reţeta franţuzească Chevre chaud la ţol festiv, cum o cere momentul. Adică am înlocuit bagheta cu foietaj şi am plusat cu nişte roşii şi ardei. Dar spiritul caprei rămâne franţuzesc.

Ingrediente

- un baton de brânză de capră
- frunze de salată (fie normală, fie iceberg, fie o combinaţie de salată iceberg cu varză roşie şi rucola cum am folosit noi aici - frunze să fie, de care, nu prea contează de care)
- roşii cherry
- ardei graşi
- foietaj ca în imagine (gata cumpărat)
- cel puţin un muştar bun (dulce)
- ulei de măline extravirgin
- puţin suc de lămâie
- miere
- un căţel de usturoi
- sare şi piper