Anul acesta nu mai da portocalele de sub brad la copii sau la colindători! Mai bine pregăteşte-ţi ceva bun şi mănâncă pe ascuns, când copii dorm sau sunt la joacă: raţă cu portocale. Ai grijă doar să speli imediat vasele ca să nu se prindă nimeni, iar pe copii minte-i cu zâmbetul pe buze că portocalele ţi le-a pretins Moşul în schimbul cadourilor.
Cum trebuie să găteşti pe fugă, îţi recomandăm să nu foloseşti o raţă de la ţară. Noi am gătit una care înainte zburda drăgălaş prin curte şi ne-am luat următoarea ţeapă: respectând timpul de gătire din reţeta dată de Larousse de la cuisine, am scos ma întâi din cuptor o raţă tare ca piatra, iute ca săgeata. Iar după ce am băgat-o la loc, când carnea s-a făcut fragedă după trei ore, legumele s-au făcut cam ca plasticul topit. Ăsta este motivul pentru care vă recomandăm raţa cinstită din comerţ, care aşteaptă paşnic în cel mai îndepărtat hypermarket. Apoi, deşi reţeta clasică prevede o raţă întreagă, noi te întrebăm sincer - şi priveşte-ne în ochi când răspunzi (noi avem patru ochi) - nu e aşa că cel mai mult şi cel mai mult de la raţă îţi plac pulpele? Au carnea cea mai aromată, sunt acoperite de pieliţă crocantă pe toate părţile, la ce să iei o raţă-ntreagă când ţie-ţi plac, de fapt, pulpele?
Dar să trecem la fapte. Trimite copiii la joacă, fură-le portocalele şi urmează paşii următori:
Ingrediente
- 1 lingură de unt
- un morcov mare
- o ceapă mare
- 200 ml vin alb sec
- 1 lingură de coniac
- 3 portocale
- 1 cana de supă
- sare
- piper
- 1 lingură de suc de lămâie, dacă este cazul
Preparare
Se mărunţesc morcovul şi ceapa (noi am folosit robotul de bucătărie în acest scop). Se topeşte untul într-o tigaie. Se rumenesc pulpele de raţă pe ambele părţi la foc mijlociu spre mare, câte 2-3 minute. (Înainte să le punem în tigaie, am înţepat cu o furculiţa partea grasă a pulpelor, atâta cât să perforeze pielea. Se pare că asta ajută la topirea grăsimii de sub piele sau, dacă preferi, a ţesutului adipos subcutanat).
Dupa asta se adaugă ceapa şi morcovul. Se umezeşte cu puţin vin. Se dă focul ceva mai încet şi se găteşte timp de 10 minute, adăugând câte puţin vin. După cele 10 minute, se adaugă şi restul de vin (dacă a mai rămas), supa, coniacul, sare si piper. Se găteşte totul acoperit, la foc mic, cam o oră, întorcând pulpele din când în când şi suplimentând cu câte puţină apă, dacă este cazul. Trişa este să fiarbă în lichid cât mai puţin, dar fără să se ardă (ceea ce s-ar întâmpla dacă s-ar evapora de tot lichidul).
Între timp se pregătesc portocalele aşa: coaja de la una dintre ele (doar coaja portocalie, nu şi albul, noi le-am curăţat cu un peeler) se taie fâşiuţe subţiri şi se opăreşte 1 minut în apă, apoi se scurge. Din portocala cu pricina se face suc. Celelalte două portocale se curăţă de coaja cu cuţitul, se taie feliuţe între pieliţe, astfel încât să se obţină doar miez, fără cojiţa aia transparentă care ţine feliuţa în formă (că aia e amară) şi se taie în bucăţi mici.
Se adaugă in tigaia cu raţa, dupa aproximativ o oră (acea oră de mai sus, nu încă o altă oră!). Se găteşte încă 10 minute la foc mic, acoperită, iar apoi 15-20 de minute la foc mediu spre mare, să scadă sosul şi să se caramelizeze frumos (dar sa nu se ardă!). Este foarte posibil să mai fie nevoie să suplimentezi cu câte puţină apă din când în când.
În această din urmă fază ar trebui ajustată şi aciditatea sosului: în funcţie de cât de coapte au fost portocalele şi cât de grasă a fost raţa, este posibil să mai necesite un strop de suc de lămâie. Noi am pus aici cam 1 lingură, dar portocalele chiar au fost cam mălăieţe. Noi am cuplat-o cu o garnitura de orez basmati, simplu, fiert în apă cu sare, câteva boabe de ienibahar şi două foi de dafin. (Pe tema orezului vom mai reveni).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu